Elevii din toata tara au fost surprinsi iarasi de examenul maturitatii, iar perlele care te fac sa te tavalesti pe jos de ras nu au lipsit din lucrarile lor.

Indiferent că au absolvit un liceu cu profil real, fie unul umanist, elevilor de clasa a XII-a li s-a cerut să trateze la unul dintre subiectele de la proba de Limba Română a Bacalaureatului, poezia.

Pentru unii, nu doar că nu există o cunoaştere minimă a operelor de bază a marilor autori români, ci nici capacitatea de a face distincţia dintre două mari genuri: epic şi liric.

Aşa s-a ajuns ca, la Vaslui, romanul „Ion” de Liviu Rebreanu, să fie scris, de fapt, de Tudor Arghezi. Explicaţia elevului care a generat perla este năucitoare:  “În romanul «Ion» scris de Tudor Arghezi, este vorba despre povestea unor oameni de la ţară care…”.

În acelaşi oraş, „Luceafărul” lui Eminescu a fost vedetă printre elevii de la Real. O parte dintre perlele lor le puteţi citi mai jos:

– “Cătălin a luat-o în luntre pe Cătălina si s-au iubit în mijlocul lacului sub privirile Luceafărului care era gelos”.

– În concepţia altui elev, Luceafărul era cel care stătea în calea fericirii celor doi pământeni deoarece, “Luceafărul nu le dădea pace celor doi si tot le băga bete în roate, dar până la urmă s-a văzut ca iubirea învinge, iar Luceafărul si-a văzut de treaba lui”.

– “Poezia «Luceafărul» a lui Eminescu are 98 de versuri”, a scris un elev bârlădean dovedind că habar nu are de diferenta dintre vers si strofă a unei poezii.

– Altul a completat foaia de examen cu “Cătălin nu face niciun sacrificiu în schimbul iubirii, el o priveste în mod normal, natural fapt ce se întâmplă numai oamenilor comuni”.

– O elevă a găsit sursa problemelor pe care tinerii le au în prezent “Tinerii din ziua de azi suferă de obezitate sau alte boli din cauza subnutritiei deoarece ei mănâncă numai la fastfood-uri sau nu se alimenteaza corect”.

– Nici comentarea titlului nu a scăpat fără o analiză “serioasă” din partea unui elev. “Titlul operei poate fi interpretat din punct de vedere astronomic precum o stea aproape de pământ , foarte strălucitoare care poate fi văzută cu ochiul liber”.

– “Luceafăr blând vede-te-aş mort” este una dintre imaginile vizuale din începutul poeziei, în conceptia altui elev.

De-a dreptul dramatică a fost interpretarea în cazul lui Nichita Stănescu, pentru că, potrivit unui elev care a tratat în manieră proprie poezia „Leoaică tânără, iubirea”, “această leoaică l-a muşcat pe poet atât de tare de faţă, încât i-a rămas cicatrice”.

“Eu nu înţeleg de ce am primit o poezie despre iarnă când afară este vară.”

“Reţelele de socializare sunt ca un frigider: nu este nimic nou, dar totuşi intrăm. Ele ne congelează mintea şi ne fac să nu mai gândim şi devenim zombi.”

“Eul liric s-a căptuşit cu vibraţii că să nu curgă.”

“Metaforele sunt ca şi hainele alese la un magazin: nu întotdeauna cumperi ce-i bun, dă câţi bani ai şi cum eşti informat. De aceea sunt poeţii care îmbracă poeziile lor în hainele necesare şi ni le aduc nouă fie prea îmbrăcate sau mai mult goale…”

“Virgulă s-a folosit pentru că a fost pusă de autorul fragmentului, Vasile Alecsandri, şi, prin urmare, acolo trebuie să fie.”